20 de ani e o vârstă ce trebuie sărbatorită cu toți cei care le-au fost aproape…
Despre 20 de ani cu Vița de Vie este vorba, în cazul în care mai aveați dubii.
Se-ntâmplă sâmbătă, 20 februarie, de la ora 16:00, la Arenele Romane.
Pentru cei care nu au șansa să ajungă acolo, fie că sunteți din provincie sau plecați peste mări și țări, veți putea să urmăriți spectacolul de acasă.
Pe site-ul Dark Side există un buton de LIVE STREAMING și un counter. Click pe butonul de live cand ajunge la 0 și bucurați-vă alături de Vița de Vie&Friends.
*live streaming-ul nu este optimizat pentru smartphone
Si stau si ma holbez de mai bine de 30 de minte la o pagina alba, cam cum ma uitam la examenele alea naspa. Am asa o vaga idee ce sa zic, dar poate totusi imi vine si alta…de preferat mai buna!
Problema e ca, nu stiu daca din cauza ca aveam febra sau asa e filmul, eu nu am inteles nimic din Ave, Cezar!
Ok, fratii Coen, fratii Coen..
Am apreciat si impletirea planurilor si intensificarea actiunii…dar punctul culminant si incheierea cand apar? Is there a sequel? Chiar urmaream cu mare atentie (desi, repet, febra febra si paracetamolu’ somn), retineam detalii din scene, ma pregateam pentru the big reveal…
Stii cum e cand spargi un balon si te astepti sa faca bum, iar el face…faaaaaasss!
Cam asa s-au impletit si planurile filmului.
Nu-s chiar dumb, inteleg ca filmul parodiaza societatea americana a anilor ’50 si mai ales industria cinematografica. Industrie care scotea staruri pe banda rulanta, acele persoane cel putin perfecte, care traiau o viata cel putin ideala si aveau un mega talent in ale actoriei. Lor nu li se putea intampla nimic si se descurcau in orice situatie pentru ca…sunt actori si staruri pe deasupra!
Cand colo, ce sa vezi, imaginea nu e tot una cu realitatea! In spatele super-starului, actorului preferat al Hollywood-ului, omului carismatic si handsome…se ascunde de fapt un alcoolic, iresponsabil si naiv!
Iar tinerelul si simpaticul actor distribuit mai ales in filme western se dovedeste a nu avea decat talentul de a manui lasoul, de altfel neefind in stare sa zica nici macar o replica.
Daca e ceva ce am apreciat la acest film, este faptul ca reda foarte bine realitatea anilor ’50, atat ca imagine cat si ca atmosfera.
Iar imaginile sunt de-a dreptu’ misto! De la cadrele foarte bine gandite si frumoase vizual, pana la coregrafii si costume! Superb!
Si am mai apreciat-o si pe Scarlett Johansson. Ne-am obisnuit sa o vedem in roluri de fiinta gigansa, fatuca frumusica si naiva…nu stiu cum, dar cu fatzuca aia a ei de copil inocent reuseste sa faca invidioase si fetele din ptm. Cu vocea groasa si atitudinea de mascul feroce …ii pune pe toti la punct.
Da, o distributie impresionanta: George Clooney este Baird Whitlock, vedeta vanata in permanenta de presa, Scarlett Johansson este nelinistita DeeAnna Moran care ramane insarcinata fara a fi casatorita, Channing Tatum este frumuselul cu activitati dubioase, Tilda Swinton joaca rolul unor gemene ziariste Thora Thacker / Thessaly Thacker care pandeau in permanenta pentru a prinde vedete pe picior gresit. Iar Josh Brolin este Eddie Mannix, producatorul sef al studioului de filmare. Ocupatia lui principala era sa aiba grija ca imaginile perfecte ale starurilor sa ramana intacte. Nici urma de pata!
Dar nici acesti mari actori ai Hollywood-ului zilelor noastre nu pot salva filmul Ave, Cezar de ceea ce este el, adica un film slab!
Am vazut potentialul si priceperea fratilor Coen intr-o scena pentru care au reusit sa creeze multa anticipare. Asteptam deja de cateva minute bune sa vedem rezultatul filmarilor in care tanarul Hobie Doyle (Alden Ehrenreich) isi facea debutul in lumea filmelor de drama. Cand in sfarsit am ajuns la momentul vizualizarii peliculei, fratii Coen se mai joaca putin cu rabdarea noastra creand si mai mult suspans. Ca intr-un final sa radem copios!
M-as risca chiar sa zic ca scena din camera de montaj este preferata mea din tot filmul. Foarte misto construita, foarte bine gandita, suspans si comic, impecabila!
De ce nu si-au desfasurat talentul pe intreg filmul este un mister pentru mine! Chiar aveam asteptari mari de la fratii Coen si asteptari uriase de la filmul asta! Din trailer parea absolut delicios! Well, macar trailerul le-a iesit bine!
Daca va riscati sa vedeti filmul, acesta intra in cinematografe din 19 februarie si este distribuit de Ro Image.
Haideti sa va spun cum sunt eu cu gadgeturile…mai ales cu ale mele!
Evident ca le vreu pe the newest, coolest, high-tech(est)…
Si dupa ce dau o gramada de bani pe ele, le tin in puf! Adica dupa ce mi-am luat ultimul telefon il tineam in geanta intre doua pachete de servetele..puf! Iar pe biroul meu nu veti vedea niciodata un pahar de apa/suc/bere/whatever sau cana de ceai/cafea. Locul lor e cat mai departe de laptop!
Si ma duc eu marti la evenimentul de lansare a ultimei generatii ThinkPad X1 de la Lenovo…sa imi stea inima in loc, nu alta!
Un laptop era bine pus la pastrare intr un congelator cu multe grade sub zero, dar el functiona la full capacity!
Imi amintesc cand eram mica, la o strada de mine era un atelier de tamplarie, sa ii zicem…oamenii aia taiau mult lemn! Cand treceai prin dreptul atelierului erai bine tapetat cu mini aschii cu parfum de brad!
La un tratament asemanator era supus un alt laptop la evenimentul de marti, numai ca el era atacat de praf, mult praf! Si fin, foarte fin! Dap..ati ghicit..functiona fara probleme! Macar de ar fi stranutat, zic!
Sursa foto: Graffiti PR
Ok, jmecher, dar pentru atata lucru te-ai panicat, ma, Gulie?
Nop.
Sa va mai zic o poveste. Saptamana trecuta am fost intr-un bar foarte fain unde stafful si prietenii pun muzica. Fara fitze, fara dj! Si ajung si eu la laptop si constat ca nu mai are tastatura si nici nu parea sa se simta foarte bine. Ca sa aflu ca in seara precedenta cineva s-a desfasurat cu mult prea mult talent pe bar si a varsat cele una, doua, trei (who the hell even remembers?!) beri care se aflau acolo.
Eh, avand aceasta experienta recent intiparita in minte, marti vad cum se indreapta munțomanul Zsolt Torok cu un pahar mare cu apa si gheata spre laptop si toarna toata chestia asta pe tastura. Reactia mea a fost sa imi acopar ochii. O scena mult prea crunta!
Bai…fara servetele, calorifer, foehn, orez sau orice alt truc, laptopul a continuat sa functioneze perfect! Sa va zic ca era acelasi care fusese la congelator si abia scos de acolo incepuse sa faca niste condens? Ce condens, ia de aici dus cu gheata!
Sursa foto: Graffiti PR
Este vorba de ThinkPad X1 Carbon care continua sa iasa in evidenta ca cel mai usor ultrabook pentru uz profesional din lume. Are o diagonală de 14 inci si este este mai subtire, mai usor (doar 1,2kg) si mai puternic ca niciodata. Se numeste asa pentru ca este echipat cu o carcasa ranforsata cu fibra de carbon si trece cu succes testele de durabilitate in medii extreme.
Din aceeasi familie face parte si ThinkPad X1 Yoga care are doar 0,66 inci si 1,2 kg si este primul dispozitiv convertibil cu display OLED optional, care poate reproduce culori bogate si nuante de negru profunde. Integrand o tastatura Lift and Lock patentata, care retrage tastele in modulul tableta, X1 Yoga include si un stylus activ care se poate fixa si incarca in sistem.
Tableta ThinkPad X1 are un design modular ce permite transformarea dispozitivului in laptop, proiector sau chiar cameră 3D. La 1,1kg include o tastatura ThinkPad de dimensiuni standard, impreuna cu emblematicul TrackPoint si trei unghiuri de tastare ajustabile, ce recreeaza astfel senzatia de tastare a unui ThinkPad clasic.
Asa ca, you businessmen out there, aruncati un ochi peste noile produse din gama ThinkPad X1, s-ar putea sa va impresioneze!
Evenimentul de lansare a acestui material a fost un adevărat show, complet și complex din toate punctele de vedere. Vineri s-a reunit o comunitate puternică și unită, energică și dornică să-și strige “of-urile” la unison cu pionierii harcore-ului românesc, în cel mai artistic mod posibil.
Vineri s-a creat un etalon în ceea ce privește organizarea concertelor hardcore din România. Lansarea a fost un adevărat manifest la adresa problemelor societății, reunind 400 de persoane care împărtășesc aceleași valori.
“Pe 12 februarie în Club Fabrica, am fost cu toții o mare familie, o familie care a împlinit 20 de ani. Câteva generații și-au unit gândurile pentru a scrie o nouă pagină din istoria H8, a fost o experiență minunată și extrem de intensă! Ați demonstrat că suntem în continuare o comunitate puternică, decisă să meargă până la capăt. Mulțumim și ne plecăm în fața celor care ne-au susținut în acea seară de poveste, băieților de la Sunet Fin și nu în ultimul rând celor care au făcut ca acest eveniment să fie posibil, Dark Side Booking Academy, Club Fabrica, Universal Music Romania”, a declarat Aliosha, liderul formației H8.
Si-am fost la How to be sigle – Cum sa fii singur si fericit.
Sa nu va duceti!
Asa film prost, dar super promovat n-am mai vazut de mult!
In primul rand, filmul nu are sens! Absolut deloc!
Se numeste How to be single, dar cred ca au mancat NOT-ul!
Filmul cica ar prezenta “reteta” de how to be single a 4 gagici. Dar dintre astea doar una e pe bune single, adica Robin (Rebel Wilson). Ea este foarte incantata de acest statut si se bucura din plin, profitand la maxim de fiecare minut in care nu trebuie sa isi faca griji si nimic nu este complicat.
In schimb… Alice (Dakota Johnson) este aia care screws up. Desi se afla intr-o relatie de ceva vreme si lucrurile merg bine, se hotaraste sa puna pauza sperand sa se regaseasca pe sine. Ca sa afle de fapt ca viata nu e ca un joc pe calculator, nu poti pune “pause” cand ai chef si apoi sa dai “resume”, iar nimic sa nu se fi schimbat. Intre timp oricum cauta o alta relatie, nicidecum sa fie singura. Si nu incearca o data, ci se combina pe rand cu doi alti tipi…
Meg se minte singura ca nu vrea si nici n-ar avea timp de o relatie, insa e prima care isi intemeiaza o familie…
Lucy (Alison Brie) este dintre toate cea mai disperata sa scape de statutul de single! Rasfoieste reviste pentru viitoarele mirese si viitoarele mamici pentru ca ea stie sigur ca la 18 luni dupa ce il va cunoaste pe el, se vor casatori si vor face un copil.
In al doilea rand, singur si fericit inseamna doar alcool si trezit in fiecare dimineata in alt pat?
Come on, nu imi trebuie buget de milioane si nici prea multe ore sa scriu un scenariu mai complex si cu intamplari mai amuzante!
Filmul asta mi se pare o jignire atat la adresa celor aflati intr-o relatie, care vezi doamne ar fi plictisitori, nefericiti si nu s-ar distra absolut deloc, cat si la adresa celor single pentru care singura distractie e sa piarda noptile prin baruri si sa si-o puna cu necunoscuti.
Si-am fost azi sa vedem cel mai nou film scris si regizat de Ben Stiller, pentru ca deh, au si americanii cate un Sergiu Nicolaescu al lor pentru fiecare gen de film. Asta e dintre aia amuzanti!
Zoolander 2 este o comedie in cel mai pur stil Ben Stiller + Owen Wilson + Will Farrell. That should say enough.
Va spuneam nu foarte demult ca nu sunt fana a comediilor tampite si usurele, pline cu glume facile, rasuflate, grosolane sau de autobaza.
Vestea buna este ca Zoolander nu face parte din acea categorie!
Este, intr-adevar, o comedie tembela, dar este genul ala bun de tembel. Cu un umor specific trio-ului fantastic, Ben Stiller, Owen Wilson, Will Farrell, filmul ne-a facut sa bufnim in ras pe toata durata celor 100 de minute.
Zoolander 2 este plin de intamplari si replici neasteptate si de faze imposibile (eu eram aia din sala care tot striga „cum ma? cum?” sau „wtf”). Mi-ar fi placut sa fiu genul ala de om care retine replici din filme, iar filmul asta chiar a fost plin de replici care meritau retinute!
Dar las’ ca il revad si notez, ce credezi ca scapa asa?
Povestea filmului poate parea aberanta si plictisitoare, but let me tell you this, bai nu aveti cum sa va plictisiti.
Daca ati vazut prima parte a filmului atunci stiti ca Derek (Ben Stiller) și Hansel (Owen Wilson) sunt doua modele masculine ce se bucurau de foarte mult succes pana cand a avut loc un accident ingrozitor, iar sotia lui Zoolander a murit. Anii au trecut si peste ei si peste noi, iar intamplarea face sa ne reintalnim cu aceste personaje 15 ani mai tarziu. O serie de crime in lumea muzicii pop si aparitia unui nou designer vestimentar ii fac pe cei doi sa isi paraseasca refugiile si sa reintre in lumina reflectoarelor. In ajutorul lor sare Valentina (Penélope Cruz), agent Interpol – fashion crime devision.
Asta pe scurt, restul vedeti voi 🙂
In afara de fazele si replicile amuzanto-tembele, am mai ras mult si la aparitiile super neasteptate, dubioase si scurte ale unor persoane foarte cunoscute. De data asta nu am fost singura din sala care striga, eram mai multi si ziceam „ia uite-l si pe asta!”, „au bagat-o in film si pe asta!”…
Evident, nu o sa ma apuc sa le enumar ca vreau sa aveti si voi parte de aceeasi surpriza!
Bine, hai ca va spun cateva.
First of all, sunt convinsa ca nu o sa mai pot uita cu aceeasi ochi la Sherlock! Pentru cateva minute o sa ramaneti impietriti in fatza unui Benedict Cumberbatch cum n-ati mai vazut, nu v-ati imaginat si probabil nici nu veti mai vedea vreodata! Sa nu ziceti ca nu v-am avertizat!
Filmul are toate sansele sa inceapa in aplauze pentru ca prima scena este cea in care Justin Bieber moare, dar nu inainte de a-si face un ultim selfie!
Apoi filmul presara usor, usor cate o vedeta din muzica, modelling sau film.
Uitandu-ma acum pe distributie realizez ca trebuie sa mai vad o data filmul pentru ca am ratat cateva persoane. Like, cand naiba a aparut Kim Kardashian West?
In other good news, Madalina Ghenea!
Trecand peste distributie si reintorcandu-ma putin la umor, trebuie sa mai zic ca mi-a placut mult cum au ironizat aceste mari industrii „invartitoare” de multi bani, muzica si fashion. N-au jignit, n-au manjit, n-au dat in cap nimanui, au facut si ei putin misto…well, putin mai mult!
In loc de concluzie zic ca Zoolander 2 mi s-a parut mai bun decat Zoolander 1. Asa ca un motiv in plus sa va duceti sa il vedeti.
Dupa ce veniti de la film facem intrecere? Sa vedem cine a depistat cele mai multe vedete ascunse prin Zoolander 2? 🙂
Filmul intra din 12 februarie in cinematografe si este distribuit de RoImage.
Si-am fost saptamana trecuta la deschiderea oficiala a noului rock-bar din Bucuresti: Rocka Rolla. Daca ati fost la Bastards, atunci probabil deja stiti la ce sa va asteptati de la Rocka. Daca nu ati fost, stiti linistiti ca va spunem noi!
Imediat cum scapi din agitatia si bumtzaraia tipica Centrului Vechi, incepi sa auzi acorduri de Metallica, AC/DC and so on. Mergi ghidat ca in reclama cu alintaroma pentru ca muzica te va duce unde trebuie.
Da, probabil veti spune ca „stii, dar mai sunt doua baruri de genu la numa o strada distanta”.
Asa este, au si ele muzica buna, alcool si pletosi, dar stiti ce lipseste? Lor le lipseste atmosfera!
La Rocka Rolla poti sa vii singur ca oricum pleci cu cel putin 5 prieteni noi!
La Rocka Rolla piesele se si canta, nu doar se asculta. Si nu ma refer aici la karaoke, desi au si din ala, miercurea.
La Rocka Rolla te poti urca sa dansezi pe bar! De fapt esti chiar incurajat sa faci asta!
Rocka Rolla e o gura de aer proaspat intr-un Centru Vechi sufocat de fitze si mereu acelasi bumtzi-bumtz. Aici te simti ca la cel mai bun prieten acasa, inconjurat de multi alti prieteni buni. Si cum ai prieteni de calitate, nu vei vedea nicio urma de pitipoanca sau cocalar!
Meniul este under construction, dar un lucru este sigur, are de toate: bere, whisky, long drinks, cocktails, cafea si chiar si apa.
Si probabil fetele cochetele de la SuperGulia se fac responsabile de includerea Cosmo in meniu 🙂
Asa Cosmopolitan nu am mai baut in viata noastra!
In primul rand pentru ca nu vine servit in clasicul pahar de martini, in al doilea rand, are pulpa de lamaie si nu doar zeama. Si de altfel, cel mai important, este foarte tare frate! Vodka cu triplu sec si o umbra de suc de cranbery. Doar o umbra!
Dupa doua Cosmo d-astea incepi sa te bucuri ca au si apa in meniu. Pacat ca nu se vinde la sticla de un litru!
La o saptamana dupa marea deschidere, ne-am intors in Rocka Rolla.
Speram sa fie mai liber sa putem face poze pentru acest articol.
Ei as, la fel de plin ca la primul party!
Asa ca ne-am sacrificat, ne-am instalat si ne-am apucat sa bem.
Eu, Gulia, am testat generozitatea barmanului si la un Long Island. E mai generos cu alcoolul decat la Cosmo! Am primit un Long Island with Pepsi on the side, cum ar veni. Adica in pahar aveam vodka, tequila, rom, gin, triplu sec si langa o doza de pepsi.
E atat de puternic efectul incat a luat-o razna si site-ul. Nu vrea sub nicio forma sa puna poza asta cum ii zic eu, adica in picioare!
Dupa asa bauturi generoase ne-a lovit creativitatea, inventivitatea si talentul…parca incepusem sa vorbim si chineza…pe FaceTime:
Ca sa restabilim adevarul, Pepsi-ul era am meu, Diana, dar o intelegem pe Gulia ca dupa 3 guri din acel Long Island era in starea de „toata lumea e a mea”. Prin urmare, fiind a doua oara la Rocka Rolla ne-am convins ca generozitatea barmanului din seara deschiderii, nu e doar o intamplare.
De ce ne place la Rocka? Pentru ca e un loc fara fitze in care te simti imedial „de-al casei” , pentru muzica buna, pentru oamenii misto pe care ii gasesti acolo, pentru decorurile surprinzatoare (desi am fost de 2 ori tot mai gasim cate un obiect interesant pe care pana acum nu-l observasem). Noua ne place in mod deosebit seria de 4 tablouri de langa intrare, dar motivul e o nostalgie personala!
Pentru ca e nevoie si de opinia unei persoane responsabile si aici, lasand modestia de-o parte, ma numesc pe mine, Vali, adaug doar ca Rocka Rolla by Bastards, in afara de a reuni experienta dobandita in ani, pe rand cu Rocka Rolla si apoi cu Bastards, inseamna in primul rand o confirmare a vorbei din batrani, aia cu „omul sfinteste locul„.
Cred ca-i singurul loc pe lumea asta in care muzica trece de la Motorhead (preferatii mei) la Mambo no5, trecand prin cantece revolutionare Cubaneze si cu siguranta singurul loc in care am vazut rockeri miscandu-se pe ritmuri latino. Asta spune multe despre proprietar si despre faptul ca, intr-adevar, la Rocka te duci sa te vezi cu prietenii si daca esti nou si nu cunosti pe nimeni, asta e valabil doar prima data cand intri pe usa, pe urma, evident, nu mai esti nou si nici nu poti spune ca nu mai cunosti pe nimeni.
Ca e intotdeauna plin nu trebuie sa descurajeze pe nimeni, din contra, treci pe la bar, iei ceva de baut (ca e whisky, tequilla, vin, cocktail sau sirop de tuse, chiar nu conteaza, esti acolo pentru atmosfera) si socializezi (real, direct, old fashioned, nu prea vezi pe nimeni butonand telefonul), dezbati, sau doar te imbibi.
De fapt, la Rocka faci ce vrei, nimeni nu-ti impune nimic si nimic nu pare artificial.
Cu riscul de a ma repeta, locul e asa cum e pentru ca e nascut din pasiune. Si se vede.
Si-am ras astazi cat pentru o luna de zile, cel putin!
Bai, Deadpool e nebunie curata! Musai sa mergeti sa il vedeti!
Spuneti-mi alt film la care rasetele din sala sa fi acoperit filmul! Film galagios de altfel!
Nicio idee? Well, thought so!
Dintotdeauna cred ca am avut problema cu partea de introducere a unui text? Voi nu?
Cuprinsul si incheierea „curg” cumva foarte natural, dar introducerea ma seaca pana la ultima picatura de gulie.
Noroc cu Deadpool care nu are nevoie de introduceri!
Gulia si Deadpool awwww
Daca nu stiti, cumva, povestea, ea suna in felul urmator, pe scurt si fara sa dau mai multe informatii ca in trailer: Wade (Ryan Reynolds), un fost luptator in fortele speciale, afla intr-o zi ca sufera de cancer. Neavand alta solutie, se supune unor experimente care il scapa de aceasta boala teribila si dau puteri de super erou. Forta incredibila si puterea de a se vindeca rapid vin la pachet cu un fizic desfigurat. Asa ca isi ia un nume nou, Deadpool, isi face un costum si porneste in cautarea celui care l-a facut sa arate ca un monstru.
Deadpool e un film cu super-eroi?
Not really.
E o comedie romantica?
Not really?
E un film de actiune?
E SF?
E un thriller?
E o comedie?
E de toate!
Si nu e de nici unu’ in mod special!
Filmul asta e foarte tare pentru ca el naibii de amuzant! Umorul vine din limbaj, dar si din fazele neasteptate! Umor fin si grosonal, umor de calitate si de autobaza, umor din luat la misto faze si persoane dar si autoironie. Am ras pana la lacrimi, am ras pana ne-a durut burta…Ca sa intelegeti cat de mult am ras, va spun ca floricelele le-am terminat mult dupa mijlocul filmului, cand in mod normal sunt gata inainte sa se termine introducerea!
Deadpool nu te lasa deloc sa respiri, ori pentru ca razi cu sughituri, ori pentru ca actiunea te tine cu sufletul la gura! Da, este un film la care nu te plictisesti nici macar pentru cea mai mica secunda! Rasturnari de situatii, alternari intre prezent si trecut, urmariri periculoase si lupte spectaculoase, toate te lipesc bine in scaun ca mai apoi sa te arunce in aer cu o faza super mega amuzanta!
Am apreciat foarte mult la acest film si fina atentie la detalii cat si exploatarea la maxim a oricarui mic amanunt. O sa observati asta inca de la foarte inceputul filmului, din credits, care credits nu’s ca altele, asa ca ati face bine sa va instalati mai repede in scaun, sa lasati telefonul si sa prindeti filmul de la inceput!
Un rand de aplauze, va rog, pentru Ryan Reynolds, care a reusit sa fie atat de amuzant si expresiv in chiuda faptului ca in marea parte a filmului a fost acoperit bine de acel costum. Nu sunt o fana a acestui actor, nu m-a impresionat nici macar in indragitul The proposal, dar pentru rolul din Deadpool are toate respectele mele!
Nu o sa zic ca ii s-a potrivit ca o manusa pentru ca rolul asta i s-a mulat ca spandexul cu care a defilat cu atata talent in film!
Pe final, lasati-ma va rog sa spun ca in sfarsit am vazut o altfel de relatie, una frumoasa, nepretentioasa, necomplicata…cu sperante ca poate fi chiar reala!
Wide si Vanessa (Morena Baccarin) se cunosc intamplator intr-un bar, nu cel mai curatel dintre toate si, cum ar zice americanu, they hit it off immediately. Amandoi hot-hot, nebuni, amuzanti si ironici..
Bine, hai ca nu va zic mai multe, nu vreau sa stric magia.
Ati prins ideea da?
Mergeti neaparat sa vedeti Deadpool!
Daca nu, vine Gulia si va ia de manuta!
Eu una, garantat ma voi mai uita odata la acest film! Sunt convinsa ca multe faze mi-au scapat, ca am ratat niste detalii si va fi la fel de misto sau poate chiar mai misto!
Deadpool intra in cinematografe din 12 februarie si este distribuit de Odeon Film.
PS. dupa film am realizat asta! Realizat as is „comprendere”, dar si as in „made this”.
Tanaaaa:
Si-am fost si noi sa vedem primul si momentan sigurul pub Steampunk din Bucuresti. Distrikt 42 este cu siguranta un loc diferit, nu seamana cu niciun alt pub, elementele de decor sunt absolut fascinante, iar fiecare incapere te poarta intr-un cu totul alt roman scris de Jules Verne.
Cred ca orice prima vizita la Distrikt 42 ar trebui inceputa cu un tur ghidat.
Noi am avut noroc cu Raluca, de fapt, noi intotdeauna avem noroc cu Raluca. Daca nu era ea sa ne plimbe prin toate camerele si sa ne arate fiecare chestie cu siguranta am fi ratat multe elemente.
Ne-am plimbat din camera in camera ca niste scapati de la nebuni, cu gurile cascate si reusind sa articulam numai cate un „moooama” din cand in cand. La finalul turului mi-am dat seama ca nu am facut nicio poza, asa ca am luat-o de la capat!
Este fascinant cum in acelasi timp, atat imaginea de ansamblu, cat si fiecare detaliu in parte sunt absolut fabuloase! De la barul circular care patrunde in mai multe camere si formeaza un zeppelin si pana la fiecare mic detaliu din toate mecanismele si elementele de decor ne-au facut sa ne minunam si sa apreciem la maxim artistii care au avut ideea si au creat un asa design ireal!
Inca va intrebati cine e Raluca, nu?
Raluca este o veche si buna prietena de-a noastra care are norocul sa lucreze in acest loc minunat. Inca de cand se pregatea deschiderea acestei noi locatii, ea imi povestea cate incercari s-au facut pentru a crea bauturi noi, adica ce veti gasi in sectiunea „Signature Cocktails” din meniu.
Raluca prinsa’n fapt! Ne pregatea ceva bun 🙂
Steam Machine a fost gandita de Raluca special pentru Vali. Lui ii plac picanteriile, asa ca Raluca a pus tabasco si ardei iute intr-un pahar, a adaugat Pitu Cachaca si piure de capsuni si a rezultat aceasta licoare care te face sa scoti mai degraba flacari decat aburi…
Despre creatia Ralucai, in afara de faptul ma simt onorat, as mai adauga eu, Vali, ca merge foarte bine alaturi de un fel de mancare avand in vedere ca nu e genul de cocktail desert ci mai degraba unul de „mancat” la pranz. Mai mult nu spun, trebuie descoperit de fiecare 🙂
Din categoria „Signature Cocktails” ne-au mai atras atentia si Distrikt 42 (Gin Bombay Saphire, ananas, rozmarin, ghimbir, apa tonica, sirop de zahar), Steampunk Evelyn (Aperol, Gin Bombay Saphire, Schnaps de piersici, sweet & sour, Prosecco, Sprite) si Iron Zeppelin (Gin Bombay Saphire, sirop de soc, sweet & sour, grapefruit, apa tonica, ghimbir).
Pentru ca nu mai bausem demult un Cosmopolitan, Gulia si cu mine, Diana, am profitat si ne-am luat cate unul. N-a fost o surpriza pentru noi, trebuie sa recunoastem ca abia asteptam sa bem unul facut de Raluca, pana acum nu am reusit sa gasim un Cosmo facut ca la carte in alta parte. Alcool atat cat trebuie, parfumat si aromat.
Intre timp mi s-a facut foame si am comandat o supa crema de dovleac. Mi-a fost adusa foarte repede, este deosebit de aspectoasa si mai ales gustoasa. Semintele de dovleac prajite presarate in supa ii dadeau un gust special. De altfel tot meniul suna foarte bine, abia astept sa revin sa incerc si alte feluri.
Am incheiat vizita cu un shot de Flaming Bob Marley (Stroh80, Galliano, lichior de menta, Grenadine). Un shot tare dar bun, mai ales la raceala. Mirosul puternic de menta cred ca desfunda si cele mai astupate sinusuri. Dar cumva imi imaginam ca Bob Marley in flacari ar mirosi a altceva decat a menta…
Nu stiu in cate locuri o sa va mai recomandam sa mergeti la toaleta, probabil ca acum este sigura data cand ne veti auzi spunand asta: este musai sa va duceti la toaleta! Si daca tot va duceti, sa luati si telefonul/ camera foto cu voi!
Pe final Vali vrea sa mai zica ceva despre zeppelin: eu cred ca e de fapt un balon, ca barul e nacela si decorul barului imita impletitura unei nacele de balon. Dealtfel, cred ca si batranul Jules mi-ar da dreptate :))
Voi ce ziceti?
Asadar Distrikt 42 este cu siguranta de mers si cat timp bei (sau mananci), de studiat fiecare detaliu al decorului.
Pe strada Sfantul Dumitru, la numarul 3, in Centrul Vechi.
Dragi responsabili cu look-ul Bucurestiului (am zis „look” pentru ca sunteti voi asa moderni si in tendinte),
Voi cand concepeti, cand schitati, cand ganditi si aprobati un proiect nu va uitati macar un pic in jur sa vedeti cam cum sta treaba? Ce cladiri sunt in jur de exemplu. Ce stil arhitectonic au, ce materiale au fost folosite…care e treaba cu zona respectiva, d’astea!
Nu va uitati? Trantiti pur si simplu proiectul ca si cum ar fi in mijlocul pustietatii?
Asa faceti si cand va imbracati?
Nu stiu, dar eu am auzit despre ideea de a-ti asorta hainele inca de cand eram mica. Ma indoiesc ca este un concept care nu a ajuns si la urechile voastre si chiar as baga mana in foc ca aveti grija ca atunci cand mergeti sa prezentati un minunat proiect sa va asortati pana si lenjeria intima!
Intrebarea mea este de ce nu faceti proiecte care sa se integreze in zona in care le trantiti?
Inteleg ca poate aveati ideea aia de mult si poate chiar atata bine, felicitari! Dar parerea mea sincera e ca daca puneti planul ala in aplicare intr-o zona care n-are nicio legatura cu proiectul vostru v-ati facut mai mult rau decat bine!
Evident ca, desi am acest of de multa vreme, n-am facut mare tam-tam. Dar astazi chiar am ramas blocata in faţa celei mai noi si minunate frumuseti ale arhitecturii bucurestene.
Cand spun „Centrul Vechi” la ce va ganditi? La tencuieli fine, linii drepte, geamuri mari, balcoane din sticla si niste decoratiuni din metal? Sincer nici nu stiu cum sa descriu chestia asta, asa ca mai bine va uitati si admirati poza de mai jos.
Cladirea asta a stat mult timp acoperita pentru a fost in renovare. De fapt in reconstructie pentru ca asa cum zice Vali, era o cladire interbelica in stare foarte proasta care a fost demolata. Ati trecut probabil de multe ori pe langa ea, v-a deranjat praful, mirosul, galagia si prelata aia cu care au tinut totul ascuns.
Recent au terminat constructia si au dat prelata jos. Cred ca preferam sa vad prelata!
Ma intreb cum toate cladirile de pe strada Smardan au putut fi renovate conform specificului zonei, numai asta pare picata de pe luna?!
Ziceti si voi cum arata alaturarea asta?
Fratilor, avem istorie si inca indelungata (altii se chinuie sa si-o construiasca), avem dovezi ale acelor vremuri, avem cladiri frumoase, avem minti si idei sclipitoare si facem balarii de genul asta? De ce?
De ce ne sabotam noi pe noi?
De ce?
We use cookies to ensure that we give you the best experience on our website. If you continue to use this site we will assume that you are happy with it.OkPrivacy policy
