In timp ce toata lumea se minuna, sau mai nou si exact spus, reactiona la noile butoane de pe facebook, Gulia si ati cativa oameni (nu multi, poate doar vreo 3-400) il ascultau fascinati pe Jeff Ascough.

Jeff Ascough a fost desemnat de revista American Photo unul dintre cei mai buni 10 de fotografi de nuntă din lume. Totul a inceput in 1989 cand a preluat afacerea familiei si realiza in principal portrete, urmand ca in 1993 sa isi deschida propria afacere si sa se axeze pe fotografia de nunta. Cu timpul s-a plictisit de fotografia traditionala de nunta si a inceput sa isi identifice si dezvolte propriul stil. Un fel de artsy-fotojurnalism i-as spune eu.
Si apoi, evident, totul a explodat. In 8 ani a castigat peste 170 de premii regionale, nationale sau internationale.
Acum este ambasador Canon…printre altele, multe altele.

„It is an illusion that photos are made with the camera… they are made with the eye, heart and head” – Henri Cartier-Bresson

In acest spirit a inceput ziua.

Apoi  Jeff Ascough s-a apucat sa demonteze cateva mituri ale fotografilor snobi (cum le-a numit el):

1. Un fotograf profesionist fotografiaza numai pe modul manual. Pentru ca viteza de desfasurare a evenimentelor si schimbarile rapide de mediu nu iti permit sa surprinzi momentul si sa faci setarile necesare, Jeff Ascough spune ca el nu tine, decat foarte rar, camera pe M. In majoritatea timpului fotografiaza pe Av (Aperture Priority) pentru a putea controla cat mai bine profunzimea de camp.
2. Un fotograf adevarat are o adevarata armata de obiective si scule. Jeff Ascough umbla in general cu doua obiective, unul wide si unul tele. Daca stii cum si cand sa le folosesti nu vei avea nevoie de nimic altceva.
3. Daca faci putine fotografii nu esti un fotograf profesionist. Jeff Ascough ii numeste pe acei fotografi care pozeaza in continuu „crickets on red bull” si ne-a atras atentia ca importanta este calitatea nu cantitatea.
4. Nu esti fotograf profesionist daca nu ai un obiectiv prime, adica ceea ce noi numim mai des obiectiv fix. Argumentand ca sunt incomode si nu tocmai practice, Jeff Ascough a zis ca evita sa foloseasca la evenimente obiectivele fixe in favoarea obiectivelor cu zoom.
5. Daca nu folosesti cel putin un blitz extern nu esti profi. Jeff Ascough utilizeaza rareori un blitz, preferand sa foloseasca lumina din mediul respectiv. Si asta din doua motive: in primul rand asa reuseste sa surprinda mai bine atmosfera si in al doilea rand adugand o lumina cel mai probabil va schimba cursul actiunii.
6. Ca fotograf profesionist nu poti sa ai poze cu noise sau usor blur. Daca va uitati bine printre fotografiile lui Jeff Ascough (iar noi le-am vazut pe ditai ecranul de cinema), veti observa ca multe dintre ele nu-s tocmai foarte sharp si nici lipsite de noise. Dar cumva nu deranjeaza. Din contra, chiar le potenteaza valoarea. Asadar, putin noise sau blur prin locurile esentiale este recomandat!

Omul este de apreciat, a reusit sa iasa in evidenta prin stilul sau inedit de a fotografia o nunta. Poate i-a fost putin teama la inceput sa isi impuna stilul, dar acum isi permite sa refuze clienti daca nu ii inteleg sau nu ii apreciaza modul de a surprinde un eveniment. Nimic glossy, nimic dreamy sau boem, doar realitatea, cu bune si rele, frumos si urat, surprinsa intr-un mod artistic.

Rezonez foarte mult cu omul asta. Prefer si eu fotografia alb-negru pentru ca vizual mi se pare ca arata mult mai bine, trasmite mult mai bine mesajul si este mult mai puternica. Nu imi plac fotografiile aranjate (staged), nu pot si nici nu vreau sa gandesc un scenariu, sa ii spun modelului cum sa stea, sa calculez cum sa pice lumina. Este de un milion de ori mai interesant si mai frumos sa surprinzi lucrurile in timp ce ele se intampla in mod natural, in mediul lor natural. Nu imi plac fotografiile cu blitz oricat de controlat si bounced ar fi el. In primul rand pentru ca, asa cum zicea si Jeff Ascough, intervine si modifica mediul, oamenii devin constienti ca se fac poze, se pierde atmosfera creata de lumina naturala etc.

Cu toate astea, oricat de frumos a fost speech-ul lui Jeff Ascough, oricat de frumoase sunt fotografiile lui si oricat de pretioase sunt sfaturile date de el, din pacate cred ca stilul asta de fotografie nu este aplicabil in Romania.
Si nu din motivele pe care le-am auzit de la alti participanti, „a pai romanu’ nu stie ce e aia arta, nu o sa accepte niciodata sa ii fie surprinsa nunta asa. Pai ce ar vrea el sa vada poze cu una care casca pe un scaun?”.
Eu cred ca sunt oameni care stiu sa aprecieze si si-ar dori un album in acest gen, problema este insa la context! Frumusetea fotografiilor lui Jeff Ascough vine foarte mult si din context, este potentata de mediu, de decor, de obiceiuri.
Ori eu daca ma duc sa fotografiez cum se imbraca mireasa, intr-o camera de bloc comunist, cu geamuri mai mici ca TV-ul, langa bibloteca plina cu ursuleti de plus si covor ultra-tarcat, nu voi reusi sa ma apropii nici macar la kilometri de fotografiile lui realizate prin mai stiu eu ce castelase, conace, hoteluri de lux.

Bun, hai sa zicem ca am dat peste o familie mai altfel si toata treaba se intampla intr-o vila mega cocheta. Got that part covered! Dar ce faci mai departe? Voi ati vazut cum arata bisericile noastre comparativ cu ale lor? Pai sunt urate, frate! Super incarcate, prost iluminate, inghesuite si toata lumea se buluceste in spatele mirilor!

Si nici nu venim la nunta cu Rolls Royce-ul!
Unde mai pui ca noi avem toate balariile alea cu turta, baticu’, bradu’ si tot asa, ca daca e vorba de traditii, apoi nu le poti enumera niciodata pe toate!
Cum le fotografiezi p-alea in stilul asta fara sa para taranie?

Desi multe sfaturi date de Jeff Acough sunt super utile, cred ca cel mai important e asta: orice fotografie poate fi interesanta si frumoasa vizual daca gasim unghiul potrivit. So always search for the perfect angle!

All in all, o experienta foarte faina, o bine-meritata doza de inspiratie si o sursa faina de informatii. Unde, cand si cum voi aplica toate astea, ramane de vazut 🙂

Voi ce parere aveti despre stilul lui Jeff Ascough? Va place?