Arhive lunare: mai 2016

[Cronica de film] Angry Birds

12 mai 2016Gulia and the city, MoviesAngry Birds, InterComFilm, Peter Dinklage, recenzie film, Sean PennGulia

Buna, sunt Gulia si recunosc, am puterea sa recunosc, sunt Angry Bird-oholic.
Am reusit sa ma las de 3 ori de jocurile Angry Birds, iar acum ce credeti ca fac?
Dap, exact, descarc din nou un joc…
N-ai cum frate, filmul asta e cam cum e iesitul la terasa cu prietenii pentru unu’ care tocma s-a lasat de fumat…

Filmul Angry Birds este inspirat de unul dintre cele mai populare jocuri din ultimul deceniu, si are in centrul atentiei multi-colorata populatie de pasari de pe o insula la fel de colorata. Toate pasarelele, voioase, frumoase si fericite, aveau grija de comorile lor cele mai de pret, oualele. Toate pasarelele, mai putin Red. Red era oaia neagra a satului, sprancenatu’ sprancenatilor, nervosu’ nervosilor. Si in plus de asta, se pare ca pasarile nu apreciaza ca unu’ de-al lor sa isi faca o casa intr-un loc retras, pe malul marii, asa ca l-au exclus si mai rau din satul lor pe Red. Daca cineva intreaba, sa stiti ca io l-am inteles perfect pe Red si as alege in orice clipa o casa pe malul marii in schimbul uneia in mijlocul orasului. Just for the record…

Si cand crezi ca toata lumea e asa ca tine, prietenoasa, vesela si pozitiva, niste porci iti invadeaza insula, ca sa-ti fure ouale, ca ce sa vezi, erau si delicioase! Ca-n viata, deh..
Cine castiga in toata aceasta nebunie si cine iese erou de aici, evident, nu veti afla de la mine. Dar daca mergeti sa vedeti filmul Angry Birds, sigur o sa aflati!

Ce vreau eu sa mai zic este ca, in mod incredibil, filmul asta te prinde indiferent cati ani ai avea. Am auzit copii razand la anumite faze, am auzit adulti razand la alte faze, am auzit toata sala razand… Eu? Eu am ras in continuu!

Povestea e captivanta, actiunea te tine mereu in priza, iar traznaile personajelor principale te fac sa razi pana la lacrimi. Chiar daca inceputul filmului aduce mult a Ice Age cu Scrat si a ghinda, nu o sa calific asta ca o bila neagra. Pentru ca fuga dupa ou este facuta in alt stil, pentru ca focusul este altul, pentru ca umorul urmareste altceva…Chiar am ras bine de tot la inceputul filmului! Oricum, chiar si numai pentru poante, asta e un film care trebuie vazut de cel putin doua ori. Am pierdut multe faze culengandu-ma de sub scaun sau stergandu-mi lacrimile, si scenaristii sunt din aia sadici carora le place sa pune glumele la rand, cat sa nu ai timp nici sa inspiri.

O surpriza a venit din partea actorilor care se afla in spatele jocilor simpaticelor, dar nervoaselor pasari.
Vocea lui Red ii apartine lui Jason Sudeikis, pe care probabil il stiti din Saturday Night Live sau mai stiu eu pe la ce chestii va uitati voi (gen 30 Rock).
Marele nervos, Terence, poarta vocea lui…drum roll….Sean Penn! Wow! I know, right?
Iar the big Mighty Eagle esteeeee, nu ati fi ghicit niciodata, Peter Dinklage! Dap, chiar el! The dawrf…Tyrion Lannister din GoF… Renault din The Boss…and so on.

Alt lucru foarte misto la filmul asta este ca te simti ca si cum ai fi in joc! In prima parte in sfarsit faci cunostinta cu personajele, afli de la ele care, ce, cum, mai aduci si tu informatii pe care le stiai deja, gen „asta e ala de sparge pietre”, asta e ala de explodeaza…” si tot asa, ca mai apoi sa te chinuiesti sa iti amintesti scheme si moduri jmechere de aruncat cu pasari nervoase! Faza si misto e ca astia in film chiar nimeresc tintele…hehe!

Acum serios vorbind, ma asteptam ca filmul sa fie undeva aproape de dezastru, pentru ca nu mi se parea nici povestea ofertanta, nici trailer-ul nu m-a impresionat, doar personajele ce mi se pareau simpatice. Mi se mai intampla si mie sa ma insel!

Filmul Angry Birds e foarte fain si zic ca merita sa il vedeti si voi!
Intra din miraculoasa zi de vineri, 13 mai, in cinematografe si este distribuit de InterComFilm.

Acum si mai serios vorbind, v-am lasat ca s-a incarcat jocul!

[Cronica de film] Holograma pentru rege

12 mai 2016Gulia and the city, Moviesrecenzie film, Tom HanksGulia

Aveti si voi prieteni care au lasat totul in urma si au pornit spre Arabia Saudita sau alta tara araba?
Ca eu am…

Cati oare au realizat exact la ce se baga? Cate compromisuri trebuie sa faca, la cate chestii trebuie sa renunte si, cel mai important, cum se va integra acolo…

Cam asta ne arata si filmul O holograma pentru rege, anume ca nu se gandesc la prea multe. Se gandesc in principal la bani si la cat de repede vor strange o suma frumusica ce ii va linisti pentru o perioada.

Adica la ce s-a gandit si Alan, personajul interpretat de Tom Hanks in O holograma pentru rege.
Cu o cariera in vanzari incheiata abrupt, avand o fiica ce a renuntat la facultate pentru ca nu aveau suficienti bani, Alan cauta rezolvarea in desert. Si in Arabia Saudita ce sa vezi? Arabii il tratau ca pe un c*r pentru ca el furnicuta si ei aia cu banii, basically. Si ce sa mai vezi? E cald, praf, nisip, alcoolul este interzis, mancarea total diferita, iar la TV n-ai la ce sa te uiti.

Partea foarte misto a filmului este ca spune toate chestiile astea intr-un mod pasnic si foarte amuzant, nicidecum ca un frustrat suparat pe viata, cum probabil ar fi ales altii sa spuna aceasta poveste.
Adica eu mai sus am prezentat totul chiar super dramatic! Filmul o sa va amuze mai degraba decat intristeze.

Umor fin, de calitate, punch lines…exact asa cum trebuie sa fie!

Marea surpiza a acestui film sunt chiar personajele secundare!
De la Tom Hanks toata lumea are asteptari si cu totii stim ca este un fel de garantie a unui film bun. Stiam ca va face un rol impecabil, personajul va fi bine conturat, va avea greutate si coerenta, dar nu ma asteptam ca personajul lui sa fie pus in valoare de…soferul sau de ocazie, Yousef (Alexander Black). Un actor despre care nu a mai auzit nimeni nimic pana acum (correct me if I’m wrong) reuseste sa dea viata (poate) celui mai indragit personaj al acestui film. In permanenta speriat de bombe, la propriu, Yousef este arabul americanizat, optimist si mereu cu glumele la el.

O alta surpriza este Sarita Choudhury in rolul lui Zahra. O surpriza in primul rand pentru ca face un rol impecabil, dar o surpriza si in povestea filmului, pentru ca este o femeie doctor. De altfel probabil chiar singura femeie doctor cu o reputatie de invidiat din acea zona. Personajul in sine este de admirat, o femeie care a reusit intr-o lume dominata de barbati si reguli stricte si (let me just say this) absurde, intr-o cultura restrictiva…and so on…pastrandu-si princiiple, onoarea si coloana vertebrala.

Imi plac filmele non-lineare, iar O holograma pentru rege are cateva flashback-uri ametitoate, care intr-un final se leaga si capata sens. Lovely!
Inceputul filmului este si el super-ametitor si, de altfel, total atipic modului in care va continua filmul. Eu am apreciat alegerea de a prezenta faptele din trecut care au dus la situatia actuala in acest mod ametitor…well, that’s exactly the point! Orice ascensiune se face treptat, dar picajul… Picajul este intotdeauna intr-o viteza ametitoare!

Ma opresc aici!
Este un film despre care nu are rost sa spui prea multe cuvinte, insa musai este sa mergeti sa il vedeti!

Filmul Holograma pentru rege intra din 13 mai in cinematografe si este distribuit de Ro Image.

Jurnal de Buzau…sau ceva de genul

11 mai 2016Gulia and the city, Gulia on the road, TravelBuzau, BUZZ CEEGulia

Si iata-ma pe mine in Gara de Nord, luni dimineata, buimaca (cel putin) dupa nici nu mai stiu cate zile petrecute in Vama Veche (au fost 4? Sau 5?).

Ajung la ghiseu: “Doua bilete la Buzau, va rog”.
Imi da o hartie si imi cere banii pentru cat stiam ca trebuie sa fie ambele bilete. Cand sa ma infig in tanti, vad ca, desi arata ca un bilet clasic de tren, scria ca-s doua locuri. M-am linistit.
Apoi imi pica ochii pe mesajul de pe bilet: “Drum bun…in viata!”.
M-a busit un ras de am reusit sa ma trezesc si pe mine si toti homeless-ii din gara!
Era prima data cand mergeam cu o companie privata si nu cu cfr-ul…

Vine si Ira, ne urcam in tren si simt asa cum pasesc usor in trecut sau in ceva univers paralel. Vagonul nu arata nici a tren, nici a metrou, nici a ceva ce mai vazusem pana acum. Dar era interesant, curat si liber, so it’s ok.

Cu cat ne apropiam mai mult de Buzau cu atat ploaia ne batea mai tare in geam. La Buzau turna efectiv cu galeata! Aveam umbrela la mine, as fi putut sa o deschid, dar n-avea sens…water everywhere!
Prin ploaie si vant nebun vad ca pe tren scria ceva…
Scria “veni, vidi, vici – vade mecum”

EPIC!!!

Si acum rezumat:
Dupa o saptamana petrecuta in Buzau nu stiu cum sa descriu orasul asta, altfel decat INTERESANT!

Sa o luam pe rand:

Cladiri & stuff
Centrul orasului si partea sa veche arata chiar fain! In mijlocul lor troneaza elegant Palatul Comunal, adica Primaria orasului. Tot pe acolo sunt si alte cladiri cu o arhitectura super faina, care functioneaza acum ca magazine si magazinase.
In tot peisajul asta incarcat de instorie ce simtiti ca lipseste? Evident, un mall! Vin-a-vis de superba cladire a primariei sta mandru un cub mare si gri, dap, chiar el, mall-ul!

Palatul Comunal Primaria Buzau — Instagram @guliaproduction

Masinutele galbene
Orice taxi avea scaunele tapitate cu material d-ala de canapea de pe vremuri, tepos, bej-jegos si inflorat, cusut de mana frumos si cu rabdare peste tapiteria clasica si boring de Logan. Soferii cred ca erau alesi pe criterii muzicale. La interviu as putea jura ca erau intrebati ce muzica asculta. Daca raspunsul nu era din zona populara-Mirabela Dauer-mai-ziceti-si-voi-niste-d-astia probabil se loveau de mesajul “multumim. Te sunam noi”. Altfel, oameni chiar de treaba. Unde mai pui ca taxiul e ieftin! Chiar daca tariful este mai mare decat in Bucuresti, cursele sunt scurte, drept urmare cu 10 lei dai o tura de oras si va mai raman bani si sa va imprieteniti la un picnic pe capota Loganului.

Cea mai tare chestie mi s-a parut un lucru considerat de toti buzoienii normalitate!
Sun la o companie de taxi:
“Buna ziua! Vreau si eu o masina la adresa…”
“Bine. Va trimit. La revedere”

WTF just happened?
Am ramas perplexa. Ma holbam la telefon, asteptand sa ma sune inapoi, asteptand continuarea, asteptand…nu stiu…ceva! Nu pentru mult timp though, pentru ca in nici 5 minutele a rasarit de dupa colt taxiul! Cu scaunele tapitate, evident! Cu ceva Dolanescu in boxe, evident!
Deci, sa recapitulam:
Am zis ca vreau un taxi, mi-a zis bine si masina a venit imediat!
Niciun “asteptati”, moment in care intra un superb cantecel dar tu parca auzi conversatia din statie. Ea, pe o voce infundata “masina la …., langa mega image”, el confirma, ea “bine 258” si opreste cantecelul spunand in viteza si cu economie de litere “in 7 mnte vne 258”, zdrag telefonu!
WOW!

Food
Bai nene, oamenii astia, buzoienii, dupa ce ca sunt aproape de munte, ca au super peisaje la o aruncatura de bat, ca au un oras verde si frumos, ca au dealurile pline de vie si nu-ti ajung degetele de la maini si de la picioare sa numeri cramele din apropierea ta … se bucura si de restaurante cu mancare super buna, in portii gigantice, la preturi chiar mici! Cum sa dai mah pe o portie gigantica de paste 17-20lei? Pe o pizza enorma plina cu chestii pana in 20lei? Intr-o seara am comandat snitzel de porc cu cartofi prajiti, imi era foame, foarte foame. Am primit 2 bucati imense de carne si un munte de cartofi prajiti cu un munte si mai mare de branza rasa. Undeva la jumatea portiei am crezut ca explodez. 18lei! Beck’s, sticla de 0.5, 7 lei!

Evident ca am mancat si papanasi... — Evident ca am mancat si papanasi…

Oamenii
Si probabil pentru ca au preturile asa mici, oamenii sunt si extrem de binevoitori!
De exemplu, intr-o seara am zis sa vizitez si eu toaleta unui restaurant. Ajung in fata usii corespunzatoare, apas pe clanta, incuiat. Din toaleta se aude o voce: “Imediat!”, “Ok”, zic.
Hai ca bude mici, dintr-o singura incapere gen, avem si noi in Bucuresti, no biggie. Ma apuc sa sprijin un perete.
Aud ca trage apa.
Apoi descuie usa, o deschide larg si da drumu la apa de la chiuveta. Incepe sa se spele pe maini.
M-am gandit ca o fi mai paranoica de fel si nu poate sa faca shushu decat daca incuie doua randuri de usi.
Dar totusi nu indrazneam sa pasesc inauntru, am continuat sa sprijin peretele.
Apoi zice “hai, poti sa intri ca ma mai spal putin pe maini si plec!”.
Nah, acum daca m-a invitat…
Bag ochii pe usa….da frate, buda si chiuveta in singura camera care era toatela!
“Eh, las, termina tu ce ai de facut acolo, ca nu e graba la mine”, zic.

O.o

Prietenoasa, prietenoasa, dar am si eu niste limite…

On that note, it’s time to end this post!

Castigatorii primei editii BUZZ CEE – Festivalul International de Film Buzau

11 mai 2016Events, Gulia and the city, Movies, Serious stuffBuzau, BUZZ CEE, Festivalul International de FilmGulia

Planul era chiar frumos:
Sa ajung in Buzau si sa va tin la curent cu tot ce se intampla la Festivalul de Film BUZZ CEE. Backstage, on stage, barfa, excursii…
Fiind in echipa de organizatori aveam marele avantaj de a ma afla in posesia celor mai misto informatii inaintea tuturor!
Dar tot din cauza ca eram “ORGANIZER” (nu Mihaela, nu ne vom opri niciodata!) nu aveam timp nici sa respir (de mancat am mancat, stati linistiti). Dupa primele 3 zile mi-am dat seama ca de fapt nici macar nu o sunasem pe maica-mea. D-aia si cand am sunat-o, cumva cu coada intre picioare, imi raspunde cu “Aha, deci traiesti!”…he!

Ma rog, faptul e consumat.
Nu imi mai ramane acum decat sa va spun finalul: cine si ce a castigat!

Festivalul International de Film Buzau BUZZ CEE a prezentat filme for the love of cinematography, dar si filme care s-au luptat intre ele pentru trofeele BUZZ CEE. Competitia s-a dat in 4 categorii: Long BUZZ, Real BUZZ , Short BUZZ si Pop BUZZ.

Sin & Illy Still Alive (Germania, 2014), lungmetrajul de debut al regizoarei Maria Hengge, a fost desemnat castigatorul trofelului Long BUZZ. „Un film simplu, dar bine realizat si emoționant despre o tanara aflata pe punctul de a incepe o noua viata”, si-a motivat alegerea juriul compus din Dan Chisu, Igor Cobileanski si Maya Vitkova. Filmul a primit din partea Cinelab Romania servicii de postproductie in valoare de 7000 Euro.

Trofeul Real BUZZ pentru Cel mai bun documentar a fost castigat de productia romaneasca Robotelul de aur (2015), realizata de tinerii regizori Mihai Dragolea si Radu Mocanu. Subiectul principal este buzoianca Steluta Duta, multipla campioana la box, o tanara ambitioasa, dar extrem de incercata de viata. Documentarul a primit acest premiu pentru “maniera nepretentioasa de a spune o poveste care dintr-una locala a devenit una globala”. Juriul competitiei de documentar a fost format din Alex Shiriaieff, Claudiu Mitcu, George Kalomenopoulos si Aurelian Nica.

Dispozitiv 0068 (Romania, 2014) este castigatorul trofeului Short BUZZ “pentru modul inteligent in care regizorul a utilizat mijloacele limbajului cinematografic si narativ pentru a realiza un film eficace, coerent, cu tensiune, emotie si umor controlate si dozate foarte bine in favoarea operei cinematografice”. Productia, un scurtmetraj regizat de Radu Barbulescu, are in centrul povestii un lunetist ce se instaleaza in apartamentul unei batrane paralizate pentru asigurarea perimetrului pe parcursul summitului NATO de la Bucuresti. Din juriul competitiei de scurtmetraj au facut parte Iulia Rugina, Eugen Kelemen, Dan Burlac si Emanuel Lazarescu.

Atat Robotelul de aur cat si Dispozitiv 0068 au primit și servicii de postproducție în valoare de 2000 de Euro din partea Cinelab România.

Publicul a ales castigatorul trofeului Pop BUZZ, Zăpada/ Snow (Bulgaria, 2015), in regia lui Ventsislav Vasilesv, o drama puternica despre familie, tradare, alegeri si iertare. De asemenea, filmul a primit si o mentiune speciala din partea juriului competitiei de lungmetraj.

Daca inca nu v-ati prins despre ce va povestesc aici:

BUZZ CEE a avut loc la Buzau, in perioada 4 – 8 mai, in 3 locatii centrale (Cinema Dacia 3D, sala Teatrului George Ciprian si Sala Consiliului Judetean Buzau), iar de-a lungul celor cinci zile, buzoienii au putut viziona 53 de filme, romanești si internationale, de lung si scurtmetraj, precum si documentare

BUZZ CEE este un festival dedicat regiunii Europa Centrala si de Sud-Est, care si-a propus sa promoveze productii de calitate din tarile din regiune si sa aduca la Buzau filme care ajung rareori pe marile ecrane din Romania.

BUZZ CEE, Festivalul International de Film Buzau, este organizat de Asociatia CulturALL, in parteneriat cu Consiliul Judetean Buzau, Primăria Buzau si Consiliul Local Buzau si sustinut de TVSat 2002, Teatrul George Ciprian Buzau, Institutul Maghiar din Bucuresti Balassi si Cinelab Romania.

Acestea fiind zise, faceti voi ce faceti si puneti mana de vedeti (macar) filmele castigatoare!
Bonus, musai sa vedeti Highway to Hellas, de altfel singurul film pe care am apucat sa il vad (aproape) integral in timpul festivalului. Si e belea!